Traducere de Octavian Cocoş
Aşa cum scazi, la fel o să și crești
Într-un copil, apoi tu vei slăbi
Și-acel urmaș pe care-l zămisleşti
Îți aparține când bătrân vei fi.
Aceasta-i ştiinţa, frumuseţe, rost,
În lipsa lor, doar frig şi jale grea,
De-n lume toţi ca tine ar fi fost,
În şaizeci de ani ar dispărea.
Să piară cei ce nu sunt de păstrat
Dacă sunt crânceni, duri şi nefireşti,
Natura, pe cei buni i-a înzestrat,
Tu darul ei din plin să-l prețuiești;
Căci ca pe o pecete te-a creat,
Să te multiplici, nu să pieri uitat.
vezi mai multe poezii de: William Shakespeare
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.